PSALMUL 103

1. Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, maritu-Te-ai foarte.

2. Întru stralucire și în mare podoaba Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina că s i cu o haina;

3. Cel ce întinzi cerul că un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui;

4. Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor;

5. Cel ce faci pe îngerii Tai duhuri și pe slugile Tale para de foc;

6. Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui și nu se va clatina în veacul veacului.

7. Adancul că o haina este îmbracămintea lui; peste munti vor sta ape.

8. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoșa.

9. Se suie munti și se coboara vai, în locul în care le-ai întemeiat pe ele.

10. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece și nici nu se vor întoarce să acopere pământul.

11. Cel ce trimiti izvoare în vai, prin mijlocul muntilor vor trece ape;

12. Adapa-se-vor toate fiarele campului, asinii salbatici setea isi vor potoli.

13. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stancilor vor da glas.

14. Cel ce adapi muntii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va satura pământul.

15. Cel ce rasari iarba dobitoacelor și verdeata spre slujba oamenilor;

16. Că să scoata pâine din pământ și vinul veseleste inimă omului;

17. Că să veseleasca față cu untdelemn și pâinea inimă omului o întărește.

18. Satura-se-vor copacii campului, cedrii Libanului pe care i-ai sadit; acolo păsările isi vor face cuib.

19. Lăcașul cocostarcului în chiparosi. Muntii cei înalți adapost cerbilor stancile scăpare iepurilor.

20. Făcut-ai luna spre vremi, soarele și-a cunoscut apusul sau.

21. Pus-ai întuneric și s-a făcut noapte, când vor iesi toate fiarele padurii;

22. Puii leilor mugesc că să apuce și să ceara de la Dumnezeu mâncarea lor.

23. Rasarit-a soarele și s-au adunat și în culcusurile lor se vor culca.

24. Iesi-va omul la lucrul sau și la lucrarea să pana seară.

25. Cât s-au marit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta.

26. Marea aceasta este mare și larga; acolo se gasesc taratoare, carora nu este numar, vietati mici și mari.

27. Acolo corabiile umbla; balaurul acesta pe care l-ai zidit, că să se joace în ea.

28. Toate către Tine asteapta că să le dai lor hrană la buna vreme.

29. Dandu-le Tu lor, vor aduna, deschizand Tu mână Ta, toate se vor umple de bunătăți;

30. Dar întorcându-ți Tu față Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor și se vor sfarsi și în tarana se vor întoarce.

31. Trimite-vei duhul Tău și se vor zidi și vei înnoi față pământului.

32. Fie slavă Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.

33. Cel ce caută spre pământ și-l face pe el de se cutremura; Cel ce se atinge de munti și fumega.

34. Cântă-voi Domnului în viață mea, cântă-voi Dumnezeului meu cât voi fi.

35. Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul.

36. Piara păcătoșii de pe pământ și cei fără de lege, că să nu mai fie. Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.