PSALMUL 143

l. Binecuvântăt este Domnul Dumnezeul meu, Cel ce învață mâinile mele la lupta și degetele mele la razboi.

2. Mila mea și Scăparea mea, Sprijinitorul meu și Izbavitorul meu, Aparatorul meu, și în El am nădăjduit, Cel ce supune pe poporul meu sub mine.

3. Doamne, ce este omul că Te-ai făcut cunoscut lui, sau fiul omului că-l socotesti pe el?

4. Omul cu desertaciunea se aseamana; zilele lui că umbra trec.

5. Doamne, pleaca cerurile și Te pogoara, atinge-Te de munti și fa-i să fumege.

6. Cu fulger fulgera-i și-i risipeste! Trimite săgețile Tale și tulbura-i!

7. Trimite mână Ta dintru înălțime; scoate-mă și mă izbăvește de ape multe, din mână strainilor,

8. A caror gura a grăit desertaciune și dreapta lor e dreapta nedreptatii.

9. Dumnezeule, cântare nouă Îți voi cântă ție; în psaltire cu zece strune Îți voi cântă ție,

10. Celui ce dai mântuire împăraților, Celui ce izbavesti pe David, robul Tău, din robia cea cumplita.

11. Izbăvește-mă și mă scoate din mână strainilor, a caror gura a grăit desertaciune și dreapta lor e dreapta nedreptatii,

12. Ai caror fii sunt că niste odrasle tinere, crescute în tineretile lor; fiicele lor înfrumusețate și împodobite că chipurile templului.

13. Camarile lor pline, vărsându-se din una în alta. Oile lor cu mulți miei, umpland drumurile când ies;

14. Boii lor sunt grasi. Nu este gard căzut, nici spartura, nici strigare în ulitele lor.

15. Au fericit pe poporul care are aceste bunătăți. Dar fericit este poporul acela care are pe Domnul că Dumnezeu al sau.