PSALMUL 30

1. Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu fiu rusinat în veac. Întru îndreptarea Ta izbăvește-mă și mă scoate.

2. Pleaca spre mine urechea Ta, grăbește de mă scoate. Fii mie Dumnezeu aparator și casa de scăpare că să mă mântuiești.

3. Că puterea mea și scăparea mea ești Tu și pentru numele Tău mă vei povățui și mă vei hrani.

4. Scoate-mă-vei din cursa aceasta pe care mi-au ascuns-o mie, că Tu ești aparatorul meu.

5. În mâinile Tale îmi voi da duhul meu; izbavitu-m-ai, Doamne, Dumnezeul adevărului.

6. Urat-ai pe cei ce pazesc desertaciuni în zadar, iar eu spre Domnul am nădăjduit.

7. Bucura-mă-voi și mă voi veseli de mila Ta, că ai căutat spre smerenia mea, mantuit-ai din nevoi sufletul meu

8. Și nu m-ai lăsat în mâinile vrajmasului; pus-ai în loc desfatat picioarele mele.

9. Miluiește-mă, Doamne, că mă necăjesc; tulburatu-s-a de mânie ochiul meu, sufletul meu și inimă mea.

10. Că s-a stins întru durere viață mea și anii mei în suspinuri; slabit-a întru sărăcie tăria mea și oasele mele s-au tulburat.

11. La toți vrăjmașii mei m-am făcut de ocară și vecinilor mei foarte, și frica cunoscutilor mei. Cei ce mă vedeau afară fugeau de mine.

12. Uitat am fost că un mort din inimă lor, ajuns-am că un vas stricat.

13. Că am auzit ocară multora din cei ce locuiesc împrejur, când se adunau ei împreună împotriva mea; că să ia sufletul meu s-au sfatuit.

14. Iar eu către Tine am nădăjduit, Doamne, zis-am: "Tu ești Dumnezeul meu!"

15. În mâinile Tale, soarta mea, izbăvește-mă din mână vrăjmașilor mei și de cei ce mă prigonesc.

16. Arata față Ta peste robul Tău, mântuiește-mă cu mila Ta!

17. Doamne, să nu fiu rusinat, că Te-am chemat pe Tine; să se rusineze necredincioșii și să se coboare în iad.

18. Mute să fie buzele cele viclene, care grăiesc împotriva dreptului fărădelege, cu mandrie și cu defaimare.

19. Cât este de mare mulțimea bunatatii Tale, Doamne, pe care ai gătit-o celor ce se tem de Tine, pe care ai făcut-o celor ce nădăjduiesc în Tine, înaintea fiilor oamenilor!

20. Ascunde-i-vei pe dansii cu acoperământul feței Tale de tulburarea oamenilor.

21. Acoperi-i-vei pe ei în cortul Tău de împotrivirea limbilor.

22. Binecuvântăt este Domnul, că minunată a fost mila Să, în cetate întărită.

23. Iar eu am zis întru uimirea mea: Lepadat sunt de la față ochilor Tai.

24. Pentru aceasta ai auzit glasul rugăciunii mele când am strigat către Tine.

25. Iubiti pe Domnul toți cuviosii Lui că adevărul caută Domnul și rasplateste celor ce se mandresc, cu prisosinta.

26. Imbarbatati-va și să se întărească inimă voastra, toii cei ce nădăjduiți în Domnul.