PSALMUL 61

l. Oare nu lui Dumnezeu se va supune sufletul meu? Că de la El este mântuirea mea;

2. Pentru că El este Dumnezeul meu, Mântuitorul meu și Sprijinitorul meu; nu mă voi clatina mai mult.

3. Pana când va ridicati asupra omului? Cautati toți a-l dobori, socotindu-l că un zid povarnit și că un gard surpat!

4. S-au sfatuit să doboare cinstea mea, alergat-au cu minciuna; cu gura lor mă binecuvântău și cu inimă lor mă blestemau.

5. Dar lui Dumnezeu supune-te, suflete al meu, că de la El vine răbdarea mea;

6. Că El este Dumnezeul meu și Mântuitorul meu, Sprijinitorul meu; nu mă voi stramuta.

7. În Dumnezeu este mântuirea mea și slavă mea; Dumnezeu este ajutorul meu și nădejdea mea este în Dumnezeu.

8. Nădăjduiți în El toată adunarea poporului; revarsati înaintea Lui inimile voastre, că El este ajutorul nostru.

9. Dar desertaciune sunt fiii oamenilor, mincinosi sunt fiii oamenilor; în balanta, toți împreună sunt desertaciune.

10. Nu nădăjduiți spre nedreptate și spre jefuire nu poftiti; bogăția de ar curge nu va lipiti inimă de ea.

11. O data a grăit Dumnezeu, aceste doua lucruri am auzit: că puterea este a lui Dumnezeu și a Ta, Doamne, este mila; că Tu vei rasplati fiecaruia după faptele lui.