PSALMUL 72

1. Cât de bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei drepți la inimă.

2. Iar mie, putin a fost de nu mi-au alunecat picioarele, putin a fost de nu s-au poticnit pasii mei.

3. Că am pizmuit pe cei fără de lege, când vedeam pacea păcătosilor.

4. Că n-au necazuri pana la moartea lor și tari sunt când lovesc ei.

5. De osteneli omenesti n-au parte și cu oamenii nu sunt biciuiti.

6. Pentru aceea îi stăpâneste pe ei mandria și se îmbracă cu nedreptatea și silnicia.

7. Din răutatea lor iese nedreptatea și cugetele inimii lor ies la iveala.

8. Gandesc și vorbesc cu viclesug, nedreptate grăiesc de sus.

9. Pana la cer ridica gura lor și cu limba lor strabat pământul.

10. Pentru aceasta poporul meu se ia după ei și gaseste că ei sunt plini de zile bune

11. Și zice: "Cum? știe aceasta Dumnezeu? Are cunoștință Cel Preainalt?

12. Iată, acestia sunt pacatosi și sunt îndestulați. Veșnic sunt bogati".

13. Iar eu am zis: "Deci, în desert am fost drept la inimă și mi-am spălat întru cele nevinovate mâinile mele,

14. Că am fost lovit toată ziua și mustrat în fiecare dimineata".

15. Daca as fi grăit așa, iată as fi calcat legamantul neamului fiilor Tai.

16. Și mă framantam să pricep aceasta, dar anevoios lucru este înaintea mea.

17. Pana ce am intrat în lăcașul cel sfânt al lui Dumnezeu și am înțeles sfârșitul celor rai:

18. Intr-adevăr pe drumuri viclene i-ai pus pe ei și i-ai doborat când se înălțau.

19. Cât de iute i-ai pustiit pe ei! S-au stins, au pierit din pricină nelegiuirii lor.

20. Că visul celui ce se desteapta, Doamne, în cetatea Ta chipul lor de nimic l-ai făcut.

21. De aceea s-a bucurat inimă mea și rarunchii mei s-au potolit.

22. Că eram fără de minte și nu stiam; că un dobitoc eram înaintea Ta. Dar eu sunt pururea cu Tine.

23. Apucatu-m-ai de mână mea cea dreapta. Cu sfatul Tău m-ai povățuit și cu slavă m-ai primit.

24. Că pe cine am eu în cer afară de Tine? Și afară de Tine, ce am dorit pe pământ?

25. Stinsu-s-a inimă mea și trupul meu, Dumnezeul inimii mele și partea mea, Dumnezeule, în veac.

26. Că iată cei ce se departeaza de Tine vor pieri; nimicit-ai pe tot cel ce se leapada de Tine.

27. Iar mie a mă lipi de Dumnezeu bine este, a pune în Domnul nădejdea mea, că să vestesc toate laudele Tale în portile fiicei Sionului.