Rugăciune către Sfântul Proroc Ilie la vreme de secetă
Te cinstim pe tine prorocule al lui Dumnezeu, Ilie, caci pentru ravna ta întru marirea Domnului Atottiitorului, neputand rabda să vezi închinarea la idoli și nelegiuirea fiilor lui Israel, l-ai înfruntat pe regele Ahab, calcatorul de lege și pentru pedepsirea acestora prin rugăciune ai cerut de la Dumnezeu foamete de trei ani pe pamantul lui Israel, spre a-l îndepărta de idolii netrebnici, pentru că să se lase de faradelegi și de nedreptati, să se întoarcă spre unul adevaratul Dumnezeu și spre împlinirea sfintelor Sale porunci. În timp de foamete, preaminunate, ai hrănit pe vaduva din Sarepta, iar pe fiul ei cel mort, prin rugăciune l-ai înviat.
După trecerea timpului de foamete proorocit, ai adunat pe Muntele Carmelului poporul israelit învechit în pacatosenie și lepadare de Dumnezeu și prin rugăciune foc din cer ai dobandit peste jertfa ta, cu aceasta minune întorcând pe Israel către Domnul. Pe prorocii cei mincinosi ai lui Baal i-ai rusinat, iar după aceea, prin rugăciune, cerul iarasi l-ai deschis și ploaie multa pe pământ ai dobandit, iar pe credincioșii din Israel i-ai umplut de bucurie. Către tine, preafericitul Domnului Ilie, cu umilință alergam, noi păcătoșii și smeriotii, chinuiti de arsita și secetă : Marturisim că nu suntem vrednici de mila și de harul lui Dumnezeu; mai curand suntem vrednici pe dreptate de amenințarea aspra a maniei Lui cu tot felul de rele boli, necazuri și jale.
Caci n-am umblat în frica de Dumnezeu, pe calea poruncilor Lui, ci în poftele desfranarii inimilor noastre, și tot felul de greșeli fără de numar am savarsit. Faradelegile noastre ne-au întunecat mintea și nu suntem vrednici a ne arata în față Domnului și a privi la cer. Marturisim că și noi că și vechiul Israel, ne-am îndepărtat de Domnul Dumnezeul nostru prin fărădelegile noastre, și de nu ne închinăm lui Baal și altor idoli netrebnici atunci prin robia patimilor și prin poftele noastre slujim idolului; prin patima îmbuibării și a poftelor slujim idolului lacomiei și al trufiei, idolului mandriei și al îngâmfării și mergem pe urmele împotrivirii față de Dumnezeu prin naravuri rele și slujim duhului pierzator al veacului. Marturisim, că pentru aceea s-a închis cerul ai s-a făcut că arama, fiindca s-au închis inimile noastre în față milei și iubirii adevarate față de aproapele nostru.
Pentru aceea pamantul s-a uscat și s-a făcut neroditor, fiindca nu aducem Domnului nostru roadele faptelor bune. De aceea, nu ne da ploaie și roua, fiindca nu avem lacrimi de umilință și roua datatoare de viala a eugetului către Dumnezeu. De aceca s-au vestejit toate bucatele și toată iarba campului fiindca s-a uscat în noi tot gandul cel bun. De aceea s-a întunecat vazduhul pentru că mintea noastra s-a întunecat de ganduri rele, iar inimă noastra s-a întinat de poftele faradelegii. Marturisim că și ție, proorocul Domnului suntem nevrednici a ne ruga. Caci tu, om fiind, asemanandu-te nouă prin patimi, cu viață ta asemenea îngerilor te-ai făcut și că unul fără trup ai fost înălțat la cer; iar noi prin faptele și gandurile noastre rusinoase, sufletul nostru deopotriva trupului l-am făcut. Tu prin post și priveghere i-ai minunat pe îngeri și pe oameni, iar noi ne-am făcut robi necumptarii și poftelor.
Tu ravneai la slavă lui Dumnezeu, noi însă, ne departam de slavirea Domnului și Creatorului nostru și ne rusinam a marturisi preamarit numele Lui. Tu ai starpit necinstea și deprinderile rele, iar noi ne robim naravurilor lumii potrivnice Domnului mai vartos decat poruncilor Lui și a randuielilor Bisericii. Și câte păcate și nedreptati n-am savarsit noi păcătoșii ! Prin păcatele noastre am istovit îndelungă răbdare a Domnului. Pentru toate acestea dreptul Judecător s-a maniat pe noi și în mania Lui ne-a pedepsit. Deci, cu îndrăzneală mare față de Dumnezeu și nadajduind în iubirea ta față de neamul omenesc, cutezam a te ruga, marite prorocule.
Milostiv fii față de noi nemernicii și nevrednicii, roaga pe Atotbunul Dumnezeu să nu se manie pe noi pana în sfârșit, că să ne piarda pentru fărădelegile noastre, ci să ne trimita pamantului însetat ploaie îmbelșugată și curată și să ne daruiasca roada bogata și bunaintocmirea vazduhului; mijloceste mila Împăratului ceresc, dar nu pentru noi păcătoșii și nevrednicii, ci pentru alesii robii Lui care nu și-au plecat genunchii în față lui Baal al lumii acesteia, pentru blandetea și curăția copiilor, pentru dobitoacele cele necuvantatoare și pentru pasarile cerului, care îndura din pricina fărădelegilor noastre și pier de foame, de arsita și de sete.
Dobandeste pentru noi prin rugăciunile tale bine-plăcute lui Dumnezeu: duhul pocăinței și al smereniei, duhul blandetii și al înfrânării, al iubirii, al răbdării, al temerii de Dumnezeu și al bunei cinstiri, că astfel, întorcându-ne de la caile necinstei la calea cea dreapta a faptelor bune, să umblam în lumina poruncilor Domnului și să ajungem la bunurile fagaduite nouă, binecuvântând pe Cel fără de început Dumnezeu-Tatăl, pe iubitorul de oameni Unul-Nascut Fiul Sau și pe sfintitorul Duh Preasfant, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Sursă: actualitateaortodoxa.com