Rugăciune pentru potolirea stihiilor

(la vreme de traznete, fulgere, grindină sau cutremur)

Doamne, Dumnezeule, Cel ce de bunavoia Ta ai adus toate dintru nefiinta întru ființă, și cu puterea Ta pastrezi faptura, chivernisind lumea cu purtarea Ta de grija,- Tu, Care din patru stihii ai asezat faptura și cu patru vremi ai încununat curgerea anului, fii binecuvântat! Că de Tine se cutremura toate puterile îngerești, pe Tine Te laudă soarele, pe Tine Te slăvește luna, Ție se cuceresc stelele, pe Tine Te asculta lumina, de Tine se îngrozesc adancurile, Ție slujesc izvoarele, Tu ai întins cerul că un cort, Tu ai întărit pamantul pe ape, Tu ai îngrădit marea cu nisip, Tu spre suflare ai varsat vazduhul. Cel ce-Ti faci din nori caruta și umbli pe aripile vantului,- Cel ce cauti spre pământ și-l faci de se cutremura,-Cel ce Te atingi de munti, și ei fumega.

Tu ești Cel ce odinioara într-un nor gros, înconjurat de fulgere și tunet, Te-ai aratat lui Moise pe muntele Sinai,- Tu, în vremea lui Avraam și a lui Lot, ai trimis din cer ploaie de foc și pucioasa și, pentru fărădelegile lor nenumarate, cetatile Sodoma și Qomora le-ai stricat. Marturisesc dar atotputernicia Ta și, cu umilință plecandu-mi genunchii, îndrăznesc a Te ruga: Îndura-Te de noi, păcătoșii și nevrednicii, și nu lasă că, pentru fărădelegile noastre cele mari, zidirea și fapturile Tale să fie înghițite de pieire! Toate vietatile asteapta de la Tine să le dai hrană la buna vreme,-dandu-le Tu lor, vor aduna,- deschizand Tu mână Ta, toate se vor umple de bunătăți,-dar întorcându-Ti Tu față, toate se vor tulbura și se vor sfarsi și în tarana lor se vor întoarce.

Așa, Doamne, milostivește-Te spre noi și fa că aratarea puterilor Tale nesfarsite să nu ne fie nouă spre osândă și pieire, ci spre îndreptare și zidire, că să cunoastem că Tu ești singur Dumnezeu adevărat, mult-milostiv și mult-îndurat. Da-ne asadar să pastram pururea neschimbata aceasta cunoastere,- întărește-ne voință de a pazi în toată vremea poruncile Tale. Toarna, Bunule, în inimile noastre, simtirea dumnezeiască a dragostei fratesti către toți semenii noștri, pentru că, iubindu-ne cu adevărat unii pe altii, toți să Te marturisim pe Tine, Dumnezeu Cel întreit în fețe. Că a ta este stăpânirea și împărăția și puterea și slavă : a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.